g Diaper / Little g Pants

Am gasit acest scutecel intr-un magazin din Iasi de hainute pentru copii. Era singurul, cine stie cum a ajuns acolo. L-am luat pentru ca vroiam foarte mult sa vad prin ce difera fata de celelalte scutece cunoscute.
In primul rand, g Diaper sau Little g Pants este un scutec ce se situeaza intre scutecele de unica folosinta si scutecele textile, este un hibrid. El este conceput pentru a fi folosit cu inserturi de unica folosinta, ecologice, care se arunca in toaleta. Dar la fel de bine pot fi folosite si inserturi textile. Eu l-am cumparat fara nici un insert.

Cum arata

- Scutecul in sine sau protectia / exteriorul este dintr-un bumbac foarte moale si subtire ceea ce il face foarte placut la atingere.
- Are forma aproximativa de trapez (mai lat la spate), cu doua benzi late de elastic pe talie si cu doua mansete moi la picioruse.
- Inchiderea cu arici se face din fata spre spate, pentru a-i fi mai greu copilului sa traga si sa-l desfaca.
- In interior este captusit cu un material impermeabil deosebit de subtire si moale (nylon polyurethane coated) in genul sacoselor biodegradabile din amidon de porumb. :D
- Probabil ca in aceasta forma poate fi folosit si ca protectie pentru un scutecel fitted sau prefold prins cu snappy. Nu am incercat.
- In interior mai are un fel de punga dreptunghiulara cu marginile ridicate, destul de finuta, prinsa in patru colturi cu capse, in care se pune insertul absorbant. Fara acest suport (care este tot impermeabil) inserturile aluneca.
- Este un scutec pe marimi, al meu este L (12-16 kg), dar acum il folosesc cu succes si la bebe mic.

Impresii
- Imi place mult ca este moale si subtire.
- Imi plac mansetele de la picioare, desi daca strangi mai mult la burtica se strange si la picioruse.
- Nu prea imi place sistemul cu punga din interior.
- Sunt preferabil de folosit inserturi textile care au strat stay dry.
- Eu l-am folosit cu diferite inserturi: din bambus, microfibra, bumbac. Totusi de multe ori inserturile au alunecat din fata spre spate.
- Scutecul se usuca mai greu decat un scutec din PUL.
- As fi vrut sa incerc si cu inserturile biodegradabile de unica folosinta de la Charlie Banana sau GroVia.
- Totusi nu inteleg de ce as alege sa folosesc un scutec cu exterior textil si interior de unica folosinta (care are contact cu pielea si nu stiu exact ce contine). Doar pentru comoditatea de a arunca si a nu mai spala? As prefera varianta inversa: un "pampers" sau un exterior din orice in care sa pun un material de protectie la contactul cu pielea. :) De fapt de asta prefer scutecele textile, care asta inseamna: material textil la contactul cu pielea si o protectie subtire impermeabila la exterior.

Ceva despre alaptare

Aflandu-ne in Săptămâna Internațională a Alăptării (1-7 august 2012), m-am gandit sa scriu si eu ceva despre alaptare. Nu sloganuri, nu indemnuri, nu proteste sau manifestatii, nu prelegeri sau conferinte, ci doar ceva din experienta mea care poate va fi de folos cuiva.

Am pornit la drum complet nestiutoare, aveam hainute pentru bebe, dar ma intrebam oare ce va manca? Sora mea care deja avea un copil mi-a spus: "Lapte! Va suge!" Si pe unde va iesi laptele, ma intrebam tot eu, nevazand nici un orificu? "Ai sa vezi tu", mi-a spus zambind. "In orice caz, sa nu-ti cumperi biberon, ca nu-ti trebuie!" De ce? am intrebat. "Pai ce, vrei sa-i dai lapte praf???" Nu. Si in acel moment am fost convinsa ca voi alapta si ca nu voi avea nevoie de nimic altceva pana spre 6 luni cand voi incepe diversificarea. Ce usurare!

Mi-am alaptat primul copil timp de 1 an si 5 luni, pana am ramas din nou insarcinata si nu a mai vrut sa suga. Intarcarea a fost o usurare pentru mine, pentru ca alaptatul nu a decurs lin si frumos, asa cum citeam pe la alte mamici. Ba chiar ma enervam ca pentru altele totul era bine si frumos, o magie si o desfatare, in timp ce eu strangeam din dinti de durere si abia asteptam sa termine. A fost chinuitor. De ce? Nu stiu exact... poate o atasare imperfecta, poate o hipersensibilitate, poate toate celelalte probleme ocazionale cumulate (vasospasm, canale blocate, galactocel, rani...). Pe ansamblu insa nu a fost placut. Desigur, am trait si eu sentimente deosebite care cu greu pot fi exprimate in cuvinte, cand simti ca din pieptul tau izvoraste ceva minunat, lapte amestecat cu dragoste, care iti hraneste copilul si-l creste mare, frumos si sanatos. Am privit in ochii copilului pentru care eu eram totul si am simtit multumirea si satisfactia lui. Dar am avut parte si de multa durere, de nopti nedormite, de chin, cand imi venea sa las totul si sa fug, si doar dragostea pentru copil ma tinea in loc.

Asteptand venirea pe lume a celui de-al doilea copil au reaparut si grijile: iar ma voi chinui, va fi la fel, mai bine, mai rau? Inca din maternitate mi-a fost greu, bebelusul avand gurita foarte mica prindea doar sfarcul, de-mi venea sa urlu de durere. Sanii s-au impietrit si nu-i puteam goli, insa mamici saritoare, prietene bune, mi-au venit in ajutor: cu pompa de san am reusit sa-i detensionez. Un beculet s-a aprins in mintea mea si ajungand acasa am continuat sa scot laptele cu pompa si sa-l ofer copilului in biberon (da, am trimis sotul sa cumpere!). Era mult mai usor, durerea era controlabila si programata la ore fixe pentru care aveam timp sa ma pregatesc psihic. Astfel, timp de o luna (!) mi-am alaptat bebelusul doar din biberon. Ba chiar am incercat diferite modele de pompe, dintre cele mai bune: Medela Swing si Philips Avent. Ambele cu avantaje si dezavantaje pe care le voi scrie intr-un articol separat. Ma pregatisem mental sa continui asa toata durata alaptarii, ma gandeam chiar la o pompa dubla, profesionala, mult mai eficienta. Totul pana am cunoscut-o pe Ionela, consultant in alaptare. I-am povestit "cazul" meu si mi-a oferit tot sprijinul fara sa ma judece pentru alegerile mele. I-am spus ca nu pot si ca nu vreau sa-l mai pun pe bebe la san, de frica durerii, si ca oricum cred ca e prea tarziu dupa 1 luna de biberon exclusiv. "Nu e prea tarziu" mi-a spus, insa cu asa o convingere si caldura in glas, incat alt beculet s-a aprins si am vrut sa incerc. Spre mirarea mea bebe crescuse, gurita o deschidea mai larg si stia sa apuce mai bine! Nu era perfect, dar era suportabil. Era si foarte comod, nu mai pierdeam ore intregi cu pompa, nu mai stateam cu indoiala daca laptele scos in urma cu cateva ore mai este bun (la 29 de grade!) si in sfarsit puteam sa ma odihnesc noaptea! Asadar am renuntat complet la biberon si am trecut din nou la alaptat. Noroc cu bebe care n-a uitat sa suga si cu Ionela care m-a facut sa vreau din nou sa fac lucrurile firesc, chiar daca uneori nu este usor. In viata, toate lucrurile bune se fac cu sacrificii.