Slingul cu inele

Dupa ce am purtat mult si bine copilul in wrap, pe la 7 luni am facut trecerea la slingul cu inele. De acum isi putea tine spatele bine si putea sta in fundulet, asa ca nu ma mai temeam sa-l folosesc. Stiu ca slingul este recomandat inca de la nastere, dar nefiind sigura ca voi pozitiona copilul si slingul corect am tot amanat momentul inceperii folosirii lui. Oricum, venise si toamna friguroasa, am trecut la haine groase, iar wrapul mi se parea mai dificil de purtat si reglat peste toate aceste haine. Asadar schimbarea a fost binevenita.  

Singurul inconvenient (la noi) a fost greutatea copilului, care de acum ajunsese la 8,5-9kg. Umarul meu cam suferea, insa nu il purtam mult timp. Evident ca este o diferenta majora intre un wrap, unde greutatea este foarte bine distribuita pe ambii umeri si talie, si un sling ce se sprijina pe un singur umar.

Dar si slingul are avantajele lui:
- Este foarte usor de pus si de scos, nu necesita noduri sau legaturi speciale, cel mult o mica reglare in cazul in care il simti prea strans/larg sau l-a folosit alta persoana inainte.
- Este facil de manevrat, nu dai materialul pe jos, nu iti trebuie mai multe maini ca sa te descurci cu el. Poti foarte bine sa tii copilul cu o mana si cu cealalta sa montezi slingul.
- Este usor ca greutate si nu ocupa mult spatiu, il poti pune repede intr-o geanta/rucsac/sacosa pentru a-l avea la indemana in caz de necesitate.
- Slingul poate fi folosit cu succes in casa, pt adormit copilul de exemplu. Uneori chiar si acum mai apelam la aceasta metoda. Copilul este oarecum imobilizat (decat daca l-ai lasa liber pe pat si lui i-ar arde de topait) si se simte bine si in siguranta la pieptul tau, asa ca se linisteste rapid. Iar leganatul ajuta si el foarte mult! Dupa ce a adormit te intinzi pe pat cu copilul pe piept, ridici slingul in sus (peste cap) si te rastorni pe o parte pentru a lasa copilul pe pat. C'est tout!
- L-am folosit si in situatii mai nefericite, ca de ex cand am stat cu copilul in spital si el inca nu mergea pe jos. Evident ca nici nu l-as fi lasat sa circule pe acolo, iar in brate nu-l poti cara mult timp, cat stai pe la toate cabinetele sau... cand te duci la baie... ca mie imi era frica sa-l las pe pat si sa plec din salon. :P
- Copilul poate fi purtat atat in fata, cat si pe sold, ceea ce este foarte util de exemplu cand mergi la biserica, la impartasit, sau pur si simplu in timpul slujbei, pentru a nu-l tine cu spatele spre altar. (Varianta in spate, intr-un SSC de exemplu nu este nici ea prea indicata, pt ca nu vezi copilul si se gasesc persoane care sa aiba "initiativa" sa-l dragaleasca, sa-l pupe sau sa-l ciupeasca de picioruse etc si poate nu iti doresti asta.)
- Slingul permite si alaptarea discreta, desi la noi nu a fost cazul pentru ca il purtam putin timp (perioade scurte), iar iesirile le faceam oricum intre "mese". Fiind si iarna ar fi fost chiar dificil de "umblat" la atatea haine. :))
- Nu in ultimul rand, si copilul il adora. De multe ori s-a jucat cu el, si l-a pus pe dupa gat sau pe umar incercand sa poarte ursuletul sau maimutica, cum se vede si in poza. :))

Wrapul

Inca din primele saptamani de viata ale baietelului nostru am primit un wrap marca Didymos, impreuna cu carticica cu instructiuni, sfaturile si demonstratiile practice aferente. M-am decis sa-l folosesc dupa ce copilul a fost diagnosticat, la 2 saptamani, cu displazie de sold congenitala, iar el nu suferea deloc orteza ce i-o cumparasem cu bani grei. Nevrand totusi sa risc sanatatea copilului am hotarat sa folosesc wrapul pentru a-i mentine piciorusele corect  in pozitia "M" (sau "broscuta"). Asa ca l-am luat la purtat.

I-a placut foarte mult noul "culcus" la pieptul meu. Adesea dormea sau, oricum, era mult mai linistit. Eu puteam sa-mi vad de treaba prin casa sau sa ma plimb pe afara, fara sa mai fiu legata de supravegherea patutului. Datorita sustinerii greutatii pe umeri si solduri (talie) purtatul era usor, nu duceam o greutate in plus, ci era la fel ca in timpul sarcinii, ba chiar imi simteam spatele bine. Nu mai vorbesc cat de mandra mergeam cu comoara infasurata la piept! :)

Mi-a fost de folos in foarte multe situatii. Stand la etajul 2 imi era greu sa cobor singura pe scari un carut + un copil pentru a iesi afara si a putea profita de vremea frumoasa de vara. Asa ca wrapul m-a ajutat enorm. Am putut iesi atat in imprejurimi (la plimbare in jurul blocului sau pe malul Bahluiului, la alimentara sau la piata), cat si mai departe, folosind mijloacele de transport fara nici o dificultate (masina, taxiul, tramvaiul sau autobuzul). In parcuri sau in restaurant am putut alapta discret, fara ca cineva sa-si dea seama ce se intampla. Am facut si plimbari in padure, unde carutul era exclus, iar purtatul doar in brate ar fi fost destul de obositor. Mainile libere mi-au oferit sentimentul de siguranta stiind ca ma pot descurca in orice situatie. Nu a fost nevoie niciodata sa-mi deschida cineva usa ca sa pot intra intr-un magazin de exemplu (ca in cazul folosirii carutului), ba chiar si cumparaturile le-am putut face (si duce) linistita. Nici chiar celebrele "colici" nu ne-au dat prea mult de furca, copilul linistindu-se foarte bine la pieptul meu.

Fiind o aparitie aproape unica in peisajul iesean am avut parte si de diverse comentarii. In general persoanele mai in varsta gaseau de cuviinta sa ma sfatuiasca ca nu e bine pentru spatele lui sa tin copilul asa. Pentru a nu le ofensa le raspundeam ca asa mi-au recomandat medicii sa-l port deoarece are o problema. Un cuplu, spre bucuria mea, m-a intrebat de unde am achizitionat "esarfa", deoarece mai vazusera asa ceva la mare si vroiau sa faca un asemenea cadou unei viitoare mamici. Le-am recomandat cu bucurie 2 magazine online din Romania de care auzisem la vremea aceea (desi wrapul meu fusese comandat din Germania). Cel mai dragut comentariu a venit insa din partea unei fetite mici, nefiindu-mi adresat, insa rostit destul de tare incat sa-l aud: "Mami, dar bebele acela este inca in burtica sau a iesit?" :)) (ma vedea "imbracata" + cu "burta", dar totodata vedea si capul copilului iesind afara) :))

L-am purtat pana prin toamna cand hainele groase au inceput sa ne incomodeze si atunci am facut trecerea la slingul cu inele. Tot atunci, pentru ca baietelul incepuse sa se ridice in picioare, am facut si controlul ortopedic si, spre usurarea noastra, am aflat ca nu mai avea nici o problema la solduri.

Pe timpul iernii am iesit mai putin afara sau, oricum, in reprize mai scurte, iar slingul ne-a fost foarte util in aceste situatii. Din primavara a inceput sa iasa la plimbare pe propriile picioruse, spre bucuria noastra. Totusi am mai folosit SSC-uri ca Marsupi plus, Boba si Manduca, toate fiind purtate cu mare placere. :)

Aceasta a fost "aventura" noastra cu wrapul. Acum abia asteptam sa-l folosim din nou cu urmatorul bebe. ;)
PS: Wrapul poate fi folosit si dupa varsta de 1 an, doar ca noua ni s-au parut mai convenabile SSC-urile.

Boba si babywearing.ro

O mare veste merita a fi spusa tare si raspandita in lume: Kiddy Shop a devenit distribuitor autorizat al produselor Boba, ocazie cu care s-a lansat oficial si site-ul babywearing.ro.

Pentru a marca evenimentul cum se cuvine, suntem invitati si la un concurs ce se desfasoara in perioada 20-29 martie 2012, la care putem castiga fie un Boba Wrap, fie un BobaCarrier. Eu mi le-am ales pe acestea:
Boba Wrap Navy Blue si

Boba Carrier Dusk











Noi am mai participat si la campania de testare Boba 2G si ne-a placut foarte mult carrierul.
Voua ce va place?
Mult succes participantilor la concurs si felicitari organizatorilor! ;)

Scutece bio / eco de unica folosinta

Dupa cum am mai spus intr-un articol anterior, nu sunt 100% multumita de scutecele eco de unica folosinta, insa sunt de preferat celor pline de chimicale pe care le gasim pe toate rafturile.
Scutecele eco incearca sa reduca la minim acest continut de chimicale, insa elementul care ramane totusi neschimbat este gelul interior, acel polimer superabsorbant, fara de care scutecul nu ar face fata.
Am primit un link la un articol in care se spunea ca Jessica Alba (compania pe care o detine) face scutece fara chimicale (cu o cantitate minima de SAP), lucru care m-a determinat sa analizez un pic oferta de la noi. Aceasta nu este insa atat de larga.

Am cumparat mai demult din Auchan un pachet de scutece Moltex. Nu mi-au placut deoarece de multe ori gaseam acele granule de gel pe pielea copilului. Acum avem 2 pachete cumparate din Germania si le testam din nou. Aproape terminam un pachet, insa pana acum nu au iesit granule pe piele. Sa fie oare calitatea mai buna pentru vest? De mentionat ca nu au elastic la spate.

Din DM am cumparat  scutecele Alana. Ce pot spune despre ele este ca tot au gel in interior (am desfacut unul), insa nu s-a intamplat sa iasa pe piele. "Hartia" care ia contact cu pielea pare destul de groasa. Pe exterior insa se scamoseaza si chiar se rupe pana la stratul impermeabil. Un minus este ca nu au elastic la spate, ceea ce poate duce la "accidente". De cateva ori am avut parte si de scurgeri (dupa 4-5 ore sau dupa o noapte).

Mai urmeaza sa testez si scutecele bio de la Beaming Baby, disponibile in cateva magazine online, dupa care revin cu impresiile.(Daca mai cunoasteti si alte marci de scutece bio / eco de unica folosinta va rog sa imi spuneti.)

In concluzie, bio=biodegradabil, eco=ecologic (desigur, intr-un anume grad, nu neaparat 100%). Este bine ca impactul asupra mediului este minim, dar asta nu garanteaza un produs sanatos. Stim ca pielea este foarte permeabila si tot ce intra in contact cu ea este absorbit, de aceea este atat de important sa ne ferim de chimicale si de ceea ce ne-ar putea dauna sanatatii.
Asa cum stam linistiti cand nu cunoastem riscurile ce le ascund "pampersii" obisnuiti, putem sta oarecum linistiti citind etichetele scutecelor eco/bio care ne ofera un ambalaj biodegradabil, materiale nealbite cu clor, confectionate din fibre de bumbac si amidon de porumb, care nu contin latex sau care permit pielii sa respire. Ne spun ce au bun, ne subliniaza ce nu au rau, dar (din nou) nu ofera o lista completa a materiilor din care sunt confectionate. Ramane sa alegem singuri acele produse care stim sigur ca nu vor dauna in nici un fel sanatatii copiilor nostri.

Riscul "pampersilor"

Ati observat ca in magazinele din tara noastra predomina in proportie de cel putin 70% marca Pampers? (De aici si denumirea generica de "pampersi" data scutecelor de unica folosinta.) E drept ca mai exista cateva marci: Happy, Libero, Puffies, Toujours, Huggies, Alana, Moltex... Totusi daca din celelalte marci nu ati avut curiozitatea sa incercati (sau de unele nici nu ati auzit sau nu le-ati gasit nicaieri), cred ca nu exista nimeni care sa nu fi incercat Pampers, multi folosindu-i exclusiv, ca pe singura optiune (alternativa scutecelor textile fiind aproape necunoscuta celor mai multi parinti).

Pentru a constientiza ce riscuri ne asumam cand folosim "pampersi" (scutece de unica folosinta, indiferent de marca), ar trebui mai intai sa stim din ce sunt facute aceste scutece (desi pe nici un pachet nu veti gasi vreo lista cu ingrediente).

Marea inventie si elementul care sta la baza marii industrii a "pampersilor" nu este impermeabilitatea (cum s-ar putea crede), ci substanta minune care transforma lichidul in gel solid, numita SAP (Superabsorbent Polymer) si anume poliacrilatul (acidul poliacrilic  sau acrilatul de sodiu). Se gaseste sub forma de pudra in toate scutecele de unica folosinta, chiar si in cele ce se auto-denumesc "eco" (voi vorbi putin mai tarziu despre acestea), iar la contactul cu un lichid se transforma in granule (cristale). Aceste granule nu sunt biodegradabile si nici nu se spune nicaieri ce efecte pot avea, desi s-a sugerat legatura cu iritatiile pielii si sindromul de soc toxic.
Cu siguranta le-ati gasit iesite din scutec direct pe pielea copilului, mai ales cand scutecul este plin. Daca intra in contact cu pielea acestea pot cauza reactii alergice, iritatii sau chiar leziuni. Se pare ca ar putea cauza cancer sau infertilitate mai ales la baieti. Indiferent daca este sau nu adevarat (inca nu s-a demonstrat nimic) eu nu vreau sa aflu acest lucru pe pielea copilului meu. Nu-mi permit sa risc cand e vorba de sanatatea lui.

Scutecele in sine sunt confectionate din celuloza sau alt material asemanator (fabricat din PETuri) si sunt albite cu clor. Dioxina care rezulta in urma procesului de albire poate produce acnee, supresia sistemului imunitar, deteriorarea ficatului, iar sistemele cele mai afectate sunt cel endocrin si cel reproductiv. Dioxina este o substanta toxica clasificata de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind un agent cancerigen.

Unele scutece sunt impregnate si cu lotiune, lucru care pare bun, dar de fapt e vorba de inca o sursa de chimicale cu potential iritant, alergen etc. In urma unor cercetari s-a evidentiat si efectul toxic al emisiilor amestecului de chimicale asupra sistemului respirator, concluzionand ca acesta poate cauza sau exacerba astmul.

Alte substante chimice gasite in elastic sau lipici sunt asociate cu iritatii ale pielii (dermatita de contact).

Anumiti coloranti folositi in scutece pot duce la reactii alergice sub forma de iritatii si deteriorari ale sistemului nervos central.
sursa si sursa

In ceea ce priveste scutecele eco, pe mine nu ma conving, mai ales daca "rezista pana la 12 ore", nici daca ambalajul (punga) este 100% biodegradabil, sunt "fara clor, fara latex si fara parfumuri" sau stratul absorbant este peste 20% sau 50% biodegradabil.
Pentru mine eco inseamna natural si fara riscuri de diverse probleme si boli, pe termen lung sau scurt. Pentru mine sanatos inseamna scutece textile. "Pampersii" au iesit din calcul.

Cei doi ursuleti

Dupa cum se vede, blogul meu are un nou titlu. Se cerea aceasta schimbare. Desi pasiunea mea "pre-natala" a fost pictura pe sticla, odata cu "functia" de mamica si interesele mele s-au mai schimbat, ceea ce s-a reflectat si aici pe blog. Continutul acestuia s-a orientat catre alte subiecte, lasand tablouasele si pictura in urma. Asadar "Culori pe sticla" s-a transformat in "Doi ursuleti".

Cine sunt cei doi ursuleti? Probabil v-ati pus deja aceasta intrebare. Sunt baietii mei. ;) Sunt cei care au generat aceasta schimbare de continut, de interese si de atitudine. Pentru ca acum sunt mult mai orientata spre ceea ce inseamna natural si sanatos. Pentru ei mi-am schimbat stilul de viata. Pentru ei am devenit mult mai constienta de ceea ce ne inconjoara. Pentru ei vreau ceva mai bun.

Doi ursuleti sunt doi prieteni buni. Sunt cei care se ajuta la nevoie si se sustin. "Doi ursuleti" este totodata si un proiect la care lucrez, insa nu voi divulga acum prea multe. Ramaneti aproape si veti afla! ;)

Din nou despre scutece textile...

Iata ca deja s-a ajuns la a 8-a editie a intalnirilor grupului ParentIS, adica a mamicilor interesate de purtarea copiilor, de alaptare, de scutece textile, de produse bio si de un stil de viata sanatos. Nu am putut participa la toate editiile, insa am creat un fel de calendar al intalnirilor de pana acum in pagina speciala dedicata intalnirilor, iar acolo am pus si linkuri catre alt blog al unei mamici participante care ne impartaseste si ea impresiile.

Revenind la intalnirea de ieri, aceasta a fost dedicata (din nou) scutecelor textile, pentru ca fiecare avea noutati si eram cu toate dornice sa vedem cum arata sau cum se comporta fiecare tip de scutec. Asadar am vazut 12 scutece noi!
- Econobum - un scutec format din prefold din bumbac + protectie din PUL, foarte util si usor de folosit;
- prefolduri Bummis - din bumbac organic, care se folosesc cu orice protectie de scutec din PUL;
- Happy Heinys - un scutec cu buzunar ajustabil pana la o marime "generoasa" care (se spune ca) vine bine si unui copil de 15 kg;
- gama Itti Bitti cu toate cele 3 variante - d'lish Snap-In-One, d'lish All-In-One si tutto, toate cu un PUL pufos pe exterior, ceea ce le face foarte atractive si cu inserturi din bambus+bumbac;
- nou lansatul Ones&Twos - un scutec ce poate fi considerat atat cu buzunar, cat si AIO, deoarece are un insert cusut de scutec si inca unul ce poate fi pus pe deasupra, doar sub o clapeta, sau in interiorul unui buzunar cu deschiderea prin fata;
- Charlie Banana - la fel are buzunarul in fata si o clapeta acoperitoare; in buzunar intra 2 inserturi din microfibra sau se poate pune doar sub clapeta un insert de unica folosinta, biodegradabil, din fibre de lemn şi SAP absorbant, ce se arunca ulterior (inca nu am vazut acest insert, dar se gaseste de cumparat);
- gDiaper - similar cu CB in sensul ca este conceput a fi folosit cu inserturi de unica folosinta, dar la fel de bine putem pune in interiorul lui orice insert sau prefold textil; exteriorul este foarte moale si subtire, din bumbac captusit cu PUL, iar in interior mai are o protectie din pul care se prinde cu capse, in care se introduce prefoldul, dar cred ca se poate si renunta la ea; mi-a placut foarte mult manseta moale de la picioruse;
- TotsBots - un scutec tot cu buzunar/AIO, in sensul ca insertul din bambus pe o parte si microfibra pe cealalta parte era cusut ca parte principala a interiorului scutecului si se continua in spate inca pe atata, bucata care putea fi indoita pe deasupra sau introdusa dedesubt in buzunar;
- MamaRo - un scutec clasic cu buzunar ce se aseaza foarte bine, cu inserturi din bambus, produs de o mamica din Republica Moldova;
- BabyLand - tot un scutec cu buzunar, dar care are un singur insert subtire (doar 2 straturi de microfibra), asadar necesita inserturi suplimentare.

Am mai vazut un caz nefericit de delaminare - adica desprinderea peliculei impermeabile a materialului PUL. Credem ca materialul era vechi, pentru ca scutecul nu a fost supus la tratamente dure (temperaturi extreme sau substante nocive).
Am comparat materialele scutecelor noi cu cele ale scutecelor folosite - in general materialele se inaspresc, fie ca e vorba de bambus, bumbac sau chiar fleece, probabil din cauza apei dure, a detergentilor si a clatirii insuficiente sau a frecarii repetate cu sapun. Am inteles ca masina de uscat rufe face materialele mult mai moi si pufoase.
Am comparat si diferite tipuri de hartie de protectie (pentru bebelusii alaptati exclusiv sau pentru cei diversificati) si am discutat despre utilitatea folosirii ei.
Am vazut si o paturica pentru schimbat bebelusii de la Mei Tai Bebe, cu o parte moale din finet si una impermeabila.
S-au mai testat (ca de fiecare data) si mijloace de purtare: un sling cu inele Didymos, Marsupi plus, Manduca si un wrap-tai Crisalida.

Pe ansamblu a fost o intalnire cu multe informatii noi, dar placuta si relaxanta. Am fost prezenti: 6 mamici, 5 copilasi si 1 tatic, iar gazda noastra a fost din nou gradinita Casuta zanelor din Bucsinescu care ne-a pus, ca de obicei, la dispozitie o camera plina cu jucarii, unde copiii s-au simtit in largul lor (sub supravegherea atenta a taticului prezent), iar mamicile si-au putut vedea de treaba nestingherite.

Aici scriu despre...

Blogului meu ii trebuie un nume nou, mai potrivit cu continutul actual.
Asadar, aici scriu despre:
- SCUTECE TEXTILE - desi in paralel am creat si un blog special, dedicat doar scutecelor: http://scutecetextile.blogspot.com/
- BABYWEARING - metode sanatoase (ergonomice) de purtare a copiilor
- REVIEW-URI in urma TESTARILOR DE PRODUSE
- INTALNIRI intre mamici si temele discutate
- INTERVIURI cu persoane dragi mie (WAHM)
- ALAPTARE
- ALIMENTATIE SANATOASA
- PICTURA pe sticla - tablouri, vitralii, mozaic
Aveti sugestii de nume?

Corasla

Corasla este primul lapte de la vaca dupa ce a fatat (de fapt de la toate mamiferele). In DEX gasim definitia: Laptele unei femele de animal mamifer, în primele zile după ce a fătat, sau al unei mame imediat după naștere (când nu este bun de consumat). sau Laptele mamiferelor în primele zile după fătare, având o compoziție deosebită de cea a laptelui obișnuit.

Nu stiu de ce nu ar fi bun de consumat, probabil este doar o concluzie a faptului ca are intr-adevar o compozitie deosebita si se comporta diferit - pus la fiert se branzeste!

Eu l-am privit ca pe un aliment "bogat", comparabil cu colostrul uman, care reprezinta cel mai bun lapte pentru copil in primele zile de viata (in DEX Colostru = Lapte matern secretat timp de câteva zile după nașterea copilului, care formează prima hrană a sugarului.)

De fapt am vazut ca exista si un medicament-"minune" ce are in compozitie corasla, prezentat ca un minunat supliment alimentar cu o mare valoare nutritiva. In prospect scrie:

Corasla este bogata in componentele fundamentale necesare 

pentru sinteza proteinelor si a acizilor nucleici, este o exceptionala sursa de vitamine, aminoacizi nesubstituibili, enzime, minerale si de alte substante active biologic. Asocierea optima intre grasimi, aminoacizi si zaharoze regleaza activitatea sistemului digestiv. Corasla imbunatateste starea generala a organismului, poseda calitati antivirale si antibacteriene, anihileaza procesele inflamatorii.

Principalul merit al coraslei este capacitatea de a creste in mod efectiv imunitatea organismului. Ea contine toti factorii indispensabili pentru apararea imunitara, printre care o cantitate considerabila de imunoglobuline cu un spectru larg de anticorpi specifici, indreptati contra virusilor, bacteriilor prezente in tractul digestiv. Principala actiune protectoare a factorilor imunitari din corasla are loc in stomac, pe peretii tubului digestiv si in bronhii, adica, in acele locuri in care se acumuleaza microorganisme patogene. Factorii imunitari previn colonizarea microorganismelor si eliberarea toxinelor de catre acestea.

Factorii imunitari descoperiti in corasla de vaci se pastreaza in cazul transferului de la un tip de mamifere la altul, de aceea aceasta poate fi folosita si de catre om.

Nu mi-am propus aici sa fac reclama medicamentului, ci doar sa subliniez credinta mea in beneficiile alaptarii (umane si animale) si in compozitia extraordinara a laptelui fiecarui mamifer pentru puiul ei. De aceea nici nu incurajez luarea acestui aliment de la vitel, insa eu am primit aceasta corasla. Prin urmare am folosit-o ca pe un aliment superior laptelui obisnuit.

Asadar, iata ce am facut din corasla:

1. Friganele = ou batut cu lapte (corasla) si cu putina sare, in care se inmoaie felii de paine, care mai apoi se prajesc in ulei in tigaie. Au iesit foarte bune! Am facut de vreo 3 ori.

2. Crema de zahar ars

Am cautat pe net retete, insa nu am gasit decat niste amintiri ale unor persoane care mancasera in copilarie la bunici. Am facut si eu o combinatie din ce am citit.

Sunt suficiente doar 3 oua la 1 litru de corasla, 200g zahar (cu jumatate se tapeteaza vasul - zahar ars) si jumatate se freaca cu ouale, apoi se adauga laptele (corasla), eventual arome. Am pus intr-un vas de iena si am dat la cuptor 1 ora. Nu am facut pe baie de apa si prin urmare a iesit cu gaurele cum a bolborosit de la fiert. :) Evident, gustul a fost delicios!

3. Branza

Am pus corasla la fiert si s-a branzit (coraslit) fara a mai adauga ceva. Apoi am pus-o la scurs intr-un tifon. A mancat-o copilul (aprox.2 ani) in combinatie cu mar ras pe razatoarea de sticla (spuma).

4. Clatite

Am facut compozitia obisnuita cu ou, lapte (corasla) si faina. Interesant este ca mi-a intrat relativ putin lapte la o cantitate destul de mare de compozitie. Clatitele au iesit foarte bune, consistente si pufoase!

La persoana de la care am primit corasla am mancat clatite facute cu lapte obisnuit, insa umplute cu branza obtinuta din corasla. Am inteles ca branza respectiva a fost amestecata cu ou si zahar, iar clatitele au fost umplute cu acest amestec, unse pe deasupra cu smantana si apoi date la cuptor. Foarte bune si consistente!

Mai am inca o sticla de corasla la congelator. Aveti sugestii de alte retete pe care sa le incerc?

PS: Corasla are culoarea galbena. Imi pare rau ca nu am facut poze la produsele gastronomice obtinute, insa ne-am bagat repede in ele sa le degustam. :) Poate voi face la urmatoarele preparate. ;)

Edit: In Oltenia si Muntenia i se mai spune colástră / corástră, in Banat corastă,  in Maramures curastă, iar in Moldova si Muntenia coraslă.