Este foarte placut sa primesti ceva. Cu totii ne dorim sa castigam si sa luam "premiul cel mare". Dar trebuie sa ne punem si intrebarea: Il meritam oare? sau Ce am facut pentru a-l merita? Am dat si noi ceva la randul nostru?
De cand "colind" blogurile mamicesti am descoperit de multe ori campanii si concursuri cu premii atractive. Evident ca imi doream sa castig, asa ca ma inscriam imediat. Am inceput cu campaniile de testare pentru produse de babywearing. Acolo treaba era clara: primul castig era chiar oportunitatea de a testa un produs. Desigur, cerinta era si de a da ceva inapoi, adica de a lasa un feedback referitor la experienta avuta cu acel produs. Asa am inceput sa scriu review-uri. Insa la final se dadea si "premiul cel mare", uneori prin tragere la sorti, alteori la alegerea organizatorilor. Ah, cat de nedreapta mi se parea mai ales a doua varianta...
Totusi a venit si momentul cand am castigat. Era un produs pe care nici nu mi-l doream chiar atat de mult, uitasem si ca am participat. De data asta bucuria sincera m-a facut sa-mi pun intrebari: De ce eu? Nu facusem cu nimic mai mult fata de ceilalti participanti. A fost o tragere la sorti.
De atunci am inceput sa gandesc altfel. Am devenit uimita de generozitatea celor care ofereau premiile. Am mai castigat o data. De acum chiar ma intrigau lucrurile care parca se intorceau pe dos: descopeream ca e mai mare placerea de a oferi decat cea de a primi!
Asadar mi-am stabilit un obiectiv: sa fiu generoasa si sa dau si eu la randul meu, macar pentru a intelege mai bine ce inseamna acest lucru. Si lucrurile parca s-au schimbat. Am continuat sa particip la concursuri sau campanii de testare, insa nu cu scopul de a castiga neaparat, ci de a da ceva la schimb, fie doar si acel review, care insa poate fi atat de util unora.
Recent am mai castigat o data. "Premiul cel mare". Am "muncit" pentru el cateva nopti si cumva ma asteptam la rezultat. Insa ceea ce m-a motivat a fost faptul ca pot da altora din experienta mea. Sper ca am facut-o bine. O voi face si in continuare (fara a astepta vreun premiu) cum am facut-o si pana acum (prin intermediul blogurilor mele). Insa o motivatie in plus a fost ca as putea da mai departe premiul, asa cum chiar organizatorul o facea oferind un alt premiu pentru un simplu comentariu. Asadar voi da mai departe. Si "premiul cel mare" va merge la... cineva care are mai multa nevoie decat mine de acel lucru. Sper sa fac o bucurie.
Dar mai mult decat atat, in timp, sper sa reusesc eu sa daruiesc mai mult decat as putea primi sau sa dau mai departe macar tot pe atat. Nu este usor, e o provocare, o lupta cu sine uneori. Deci am chiar datoria de a face acest lucru. Si cred ca se poate face ceva frumos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu